Balonarea, refluxul și durerile abdominale sunt simptomele pe care le avem adesea indiferent de vârstă și de starea de sănătate. Ele nu pun probleme majore, însă dacă apar toate trei simultan și sunt însoțite de simptome agravate, acute pot fi un semnal de alarmă și ne pot trimite de urgență la medic. Cum știi însă că e vorba doar de mesele pe care le-ai avut anterior începerii simptomelor și când e cazul să discuți cu un medic gastroenterolog?
Balonarea, refluxul și durerile abdominale urmează în mod firesc, natural, după mesele copioase, după consumul de alimente grele, grase, poate acide, prea condimentate sau după ce am mâncat în grabă. Pacienții care se confruntă cu ele se obișnuiesc în timp cu astfel de simptome și nu le mai tratează cu maximă atenție, mai ales dacă suferă și de alte afecțiuni care pot avea simptome asemănătoare.
Totuși, cele trei simptome nu sunt de neglijat și vor avea nevoie de evaluare medicală imediată dacă sunt recurente și se agravează treptat.
Balonarea și durerile abdominale, simptome greu de ignorat care pot ascunde afecțiuni mai grave
Balonarea sau meteorismul nu este un simptom îngrijorător de cele mai multe ori. Este percepută ca o senzație de presiune, de plin la nivel de stomac, gaze care nu pot fi eliminate, cu inflamarea abdomenului. A nu se confunda balonarea (senzația subiectivă de umflare) de distensia abdominală propriu-zisă, mai severă, care reprezintă o creștere fizică, obiectivă a circumferinței abdominale, generată de acumulări masive de gaze sau de lichid.
Dacă balonarea e prezentă mai mult de 6 luni diagnosticul poate fi balonare funcțională cronică. Senzația de greutate abdominală, în zona superioară și inferioară, flatulența și eructațiile, zgomotele abdominale, crampele abdominale de la presiunea gazelor, disconfortul care se agravează pe parcursul zilei, dimineața devreme, nu foarte intens, și seara, mai intens se adaugă pe lista de simptome tipice pentru balonare.
De ce ajungem să ne balonăm și să avem astfel de simptome neplăcute? Pentru că mâncăm rapid de multe ori și înghițim aer, vorbim în timpul mesei, mestecăm gumă, bem cu paiul lichidele, bem băuturi carbogazoase și aerul se acumulează în stomac și mai apoi în intestine.
Consumul de leguminoase, fasole, linte, crucifere, de la broccoli la varză și conopidă, de ceapă și usturoi, ingrediente care încurajează balonarea și au carbohidrați care nu pot fi digerați, ajungând în colon și fiind fermentați favorizează balonările puternice.
Mesele cu prea multă mâncare, care obligă stomacul să facă efort pentru a procesa un volum alimentar mare, constipația, cu fermentație bacteriană prelungită ce duce la acumularea de gaze, sau fluctuațiile hormonale, în special progesteronul din faza luteală a ciclului menstrual care duce la încetinirea motilității la nivel intestinal vor fi alte cauze probabile ale balonării.
Dacă discutăm de cauze patologice, sindromul intestinului iritabil, intoleranțele alimentare la lactoză, gluten, fructoză, boala celiacă, suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, gastropareză și dispepsia funcțională, alături de boala de reflux gastroesofagian sunt regăsiți în literatura de specialitate în dreptul balonării și cauzelor sale.
Uneori vinovat/ă poate fi un cancer ovarian, cu balonare persistentă, o obstrucție intestinală sau o ascită, acumularea de lichid în insuficiența hepatică și cardiacă. Simptom al balonării sau simptom separat de balonare, durerea abdominală poate să apară după masă, cu agravare dacă apare și indigestia. Durerea e localizată la nivelul abdomenului superior, cu sațietate precoce, senzație de plin și arsuri epigastrice.
Durerile abdominale, in special cele după mese, pot fi viscerale, de la organe interne, stomac, intestin, vezică biliară, pancreas, ficat, surde, difuze, fără localizare precisă, dar și somatice, de la peritoneul parietal, ascuțite, cu localizare precisă, sau percepute la distanțe mai mari de organul afectat (o durere biliară va iradia și în umărul drept, de exemplu).
O durere epigastrică cu arsură va indica o boală de reflux gastroesofagian, gastrite, ulcer gastric sau dispepsie funcțională, dacă nu e însoțită de arsură și se ameliorează la mâncat poate fi ulcer duodenal. Durerile epigastrice cu iradiere dorsală, după mese grase sunt semnal clar de pancreatită.
Durerea în hipocondrul drept, după mesele grase în special, trimite cu gândul la colecistită, litiază biliară. Dureri difuze, cu balonare, modificări de tranzit vor anunța sindromul colonului iritabil, iar când durerea e severă după mese, cu scădere ponderală, teamă de a mai mânca, e clar ischemie mezenterică cronică.
În anumite scenarii clinice se discută de intoleranțe alimentare, la lactoză, la fructoză, alături de sindromul colonului iritabil, dacă pacientul are crampe abdominale și diaree după mese, dar și de gastropareză (paralizia stomacului), stomacul își golește conținutul anormal de lent sau cancer gastric.
Refluxul gastroesofagian (GER), cel mai neplăcut simptom apărut după mese
Balonarea și durerea abdominală vor fi însoțite adeseori și de reflux gastroesofagian (GER) după mese. Conținutul gastric, format din acid, alimente, bilă, din stomac ajunge înapoi în esofag, pentru că mușchiul care răspunde de închiderea esofagului nu mai funcționează în mod corect (sfincterul esofagian inferior este vinovatul principal aici). O hernie hiatală, obezitatea, care duce la creșterea presiunii intraabdominale, fumatul, anumite alimente și medicamente pot fi pe lista de cauze posibile pentru reflux.
Alimentele și băuturile care ar putea declanșa refluxul sunt ciocolata, cafeaua, alcoolul, mâncărurile prea grase, picante, acide, ceapa, menta. În cazul medicamentelor, se discută frecvent de ibuprofen și aspirină (care pot agresa direct mucoasa), respectiv de benzodiazepine, blocante ale canalului de calciu și antidepresive (care acționează prin relaxarea sfincterului). În sarcină presiunea uterului și efectul relaxant al progesteronului vor încuraja apariția GER. Mesele bogate urmate de decubit, mâncatul pe fugă și distensia gastrică bruscă sunt cauze clare pentru refluxul gastroesofagian.
Dacă refluxul apare de două sau mai multe ori pe săptămână medicii vor pune un diagnostic diferit de GER: boala de reflux gastroesofagian (GERD). Simptomele sunt semnificativ mai grave decât la refluxul gastroesofagian, putând să apară și leziuni ale mucoasei esofagiene, deși în formele non-erozive aceasta poate rămâne intactă.
Refluxul gastroesofagian este caracterizat de arsuri retrosternale, după mese sau în decubit, de regurgitație, cu un gust acru/amar prezent de fiecare dată, de disfagie, odinofagie (dureri la înghițire).
Se adaugă și: dureri toracice non-cardiace, tuse cronică mai ales noaptea, răgușeală, laringite de reflux, senzație neplăcută de nod în gât, producție excesivă de salivă, astm bronșic agravat de reflux, eroziuni dentare, balonări, eructații, greață.
Complicațiile GERD pe termen lung ar putea fi: esofagitele, stricturile esofagiene, esofagul Barrett/metaplazia epiteliului esofagian sau adenocarcinomul esofagian – e un risc mai mare la pacienți cu Barrett.
Balonare, reflux și dureri abdominale după mese. Cele mai frecvente cauze și când mergi de urgență la medic
Balonarea, refluxul și durerile abdominale după mese, apărute în același timp, au cauze diverse. Activarea digestivă masivă e principala cauză. Stomacul secretă acidul clorhidric și pepsina, volumul alimentar crește presiunea intragastrică, apare relaxarea tranzitorie a musculaturii esofagiene și refluxul.
Dacă vezica biliară are și calculi biliari contracțiile provoacă dureri, pancreasul inflamat va determina și el apariția durerii. La distensia gastrică, cu o presiune prea mare pe esofag și sfincter duce la reflux, apare senzația de plin, dureri dacă mâncarea e prea multă. Se produc și gaze prin fermentație de la carbohidrați incomplet digerați din colon.
Pacienții care suferă de suprapopularea bacteriană a intestinului subțire au fermentație prematură în intestine, la cei cu sindromul colonului iritabil apar dureri și balonare din cauza sensibilității prea mari la volum normal de gaze intestinale.
O persoană cu gastropareză va manifesta de la un peristaltism normal balonare, greață, senzație de plin, cei cu sindromul colonului iritabil au motilitate dezordonată, spasme, deci și la ei avem durere, dar și constipație, diaree, crampe abdominale.
Reflexul gastrocolic este exagerat la persoanele cu sindromul colonului iritabil și nevoia de a merge la baie e imperioasă, provocând și crampe sau diaree.
Mâncarea ajunsă în stomac declanșează acest reflex care stimulează colonul să se contracte. Pe de altă parte, redistribuția vasculară postprandială poate pune probleme la pacientul cu ischemie mezenterică cronică, cerința prea mare de sânge nu e satisfăcută și apar durerile severe intestinale, anginele intestinale.
Știi că e doar de la mâncare când cele trei simptome apar rar, ocazional, se rezolvă singure în câteva ore, nu e nevoie de tratament, contextul e clar, identifici imediat cauza, nu există pierdere ponderală, simptome sistemice, răspund la tratamente simple episodice.
Sunt însă și situații în care balonarea, refluxul și durerile abdominale după masă te vor trimite direct la medic sau la camera de gardă.
Dacă suferi de sindromul intestinului iritabil, cu dureri și crampe abdominale severe, balonări, diaree, constipație, mucus în scaun, flatulență excesivă, de boală de reflux gastroesofagian, cu deteriorarea mucoasei esofagiene și episoade frecvente de reflux, de ulcer peptic, cu sângerări vizibile, perforații, stenoze pilorice doar un medic te poate ajuta de urgență.
Litiaza biliară/colecistita netratată la timp va duce la infecții, gangrene veziculare, perforații, peritonite, colangită, gastropareza nediagnosticată va duce la malnutriție, deshidratare, fluctuații de glicemie, bezoari care obturează stomacul.
Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire ar putea produce, în lipsa tratamentelor și diagnosticării, malabsorbție cronică, deficiențe nutriționale multiple, scădere ponderală. S-ar mai putea adăuga boala celiacă, pancreatita cronică, ischemia mezenterică cronică, cancerul pancreatic.
Prezentarea de urgență la camera de gardă ar putea să vă salveze viața când apare/apar: durerea abdominală e severă, bruscă și intensă, apar vărsături cu sânge, scaune negre, cu sânge, febră mare, apare imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun și abdomen destins, stări de leșin, amețeli severe, simptome digestive anormale, dispnee, simptome ce durează peste 2-3 săptămâni fără ameliorare, cu scădere în greutate, disfagie progresivă, reflux persistent, balonare zilnică, modificări persistente de tranzit intestinal, anemie fără cauză exactă, vărsături recurente și diaree
Clinicile MedLife sunt pregătite să primească și să trateze, în urma unui diagnostic corect și rapid, pacienții care suferă de balonare, reflux și dureri abdominale după mese. Cu echipamente de ultimă generație, medici cu experiență vastă în domeniul gastroenterologiei și analize de laborator sau investigații medicale, servicii decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral, MedLife va oferi de fiecare dată acces la tot ce este nevoie pentru diagnosticare și evaluare medicală profesionistă în cazul problemelor gastroenterologice.
În centrele și clinicile MedLife din toată țara pacienții cu balonare, reflux sau dureri de abdomen după mese vor afla răspunsurile la toate întrebările avute despre aceste simptome, răspunsuri primite doar după investigații complexe, de la colonoscopie și gastroscopie la radiografie abdominală, ecografie abdominală, manometrie esofagiană sau anorectală și PH-metria esofagiană.
Cand e nevoie se va apela la scintigrafia de golire gastrică, la un test de respirație de hidrogen și la o endoscopie cu videocapsulă, un RMN abdominal, laparoscopie exploratorie, biopsii, ecografii endoscopice, CT pentru depistarea clară a cauzelor acestor simptome neplăcute.
Programările rapide, telefonic sau online, listele de așteptare scurte, accesul rapid la servicii medicale și siguranța diagnosticării în baza unui protocol foarte strict respectat de specialiștii din clinicile MedLife, toate vor fi tot atâtea avantaje pentru pacienții care aleg vizita în clinica MedLife din orașul lor.
